Ai kkt steagul...vorba unui intelept!

Aoleuuuu! Ce linistit traieste omul pana hotaraste ca a venit timpul sa populeze planeta:))) O data ce ai luat in seriozitate menirea ta de a perpetua specia te-ai ars! Pai nu mai intru in detalii sa va explic cum inveti sa dormi iepureste ( asta daca esti un parinte fericit, ca sunt altii care nu pun geana pe geana niste luni asa de zile...multe la numar), cum ajungi sa dai toti banii din casa pentru toate draciile (mai mult sau mai putin utile...dar in mare parte mai putin;)), cum in loc sa te simti mama, in primele saptamani te simti mai degraba vaca si astepti din ora in ora sa iti aduca al tau un balot de paie recompensa pentru ml aia de lapte produsi... Nu...despre astea altadata...Acum, daca reusesti sa treci de toate cele si sa mai ai in bostan ceva neuroni functionali (s-ar putea ca intre timp sa se fi tampit toti din cauza actiunilor repetitive si lipsite de continut pe care le executi), se coace ca un cozonac mare... mare si frumos ideea: parca statul trebuia sa imi dea niste bani??? Si uite asa, de la buna odihna, incepe o goana printre hartogaraiele cerute de birocratii neamului, goana presarata cu injuraturi sfarmate intre masele, par smuls de draci(vorbim de partea care mai ramasese dupa venirea bebelontului) si timp (si asa inexistent) pierdut pe la ghisee sau in fata unui monitor in cautarea...gainusei care face oua de aur.
Daca te tin nervii citeste si te minuneaza: la inceput mergi la spital sa iti certifice aia ca ai devenit mandru parinte, dupa te duci la primarie sa declari copilul. Pana aici toate bune si frumoase. Peste 14 zile ai treaba din nou. Te duci sa ridici certificatul de nastere, te imbeti de bucurie, trezesti toti vecinii cu chiotele tale (asta daca apucasera sa doarma de plansul copilului). Cand te trezesti din betie mergi din nou la primarie ca sa depui: adeverinta de stimulent, cerere de negatie, cerere de trusou, cerere de nou nascut, cerere alocaţie de stat, cerere pentru adeverinţă nefigurare alocaţie nou-născut, adeverinta indemnizatie...procesul e atat de dureros si extenuant ca la sfarsit ai impresia ca ai trecut printr-un adevarat travaliu...unul birocratic de data asta! Fereasca sfantul! Daca nu iti trece de cerut bani de la stat dupa asa experienta inseamna ca ai stomac tare si nervi de otel:)



PS:Eu cred ca vorbesc din timp cu al meu ( de pe vremea cand o fi in burta) si ii pun in vedere ca n-are ce cauta afara de acolo daca nu se prezinta la nastere cu adeverinte, cereri si paracereri stampilate si parafate!!!

Cand imi clatesc ochii

Nu mi-a placut niciodata sa fac un lucru pentru ca il face toata lumea. Dupa principiul asta am functionat in toate: nu ma uit la filme despre care se face valva prea mare pentru ca mi se taie pofta, nu port lucrurile pe care am vazut ca le au si altii ca nu vreau sa par o copie ieftina, nu includ o melodie in playlistul meu doar ca e pe radio pentru ca imi place sa fac singura alegerile mai ales cand e vorba de un lucru care imi influenteaza foarte mult starea de spirit.
La fel stau treburile si cand e vorba de actori preferati. Cu atat mai mult cu cat si in cazul lor vorbim tot de "stari" create. So...pentru ca intr-un post anterior am apucat sa va povestesc cate un pic despre cele mai recente filme care m-au pus pe ganduri, e cazul sa fac o marturie completa. Nu de alta dar cu ocazia asta pot sa pun si eu pe blog cateva dintre fotografiile cu care imi clatesc ochii din cand in cand. In ordinea de pe tricouri: Gerard Butler (300, PS: I love u, The ugly truth) si Jason Statham (Revolver, Crank, The bank job). Both got talent and looks:D

Tipa cat de tare poti!!! Urechile lor suporta!

Nu stiu altii cum sunt dar pe mine una ma apuca toate cele cand vad o gramada de copii de toate varstele, sexele si culorile in hipermarketuri. In astfel de cazuri parintii sunt mereu mult prea departe, ca sa nu zic invizibili. Odraslele trag de tot ce nimeresc in cale si uite asa o vizita la un supermarket devine pentru tine, om ghinionist, o cursa cu obstacole :)) Faza cu: "nu a avut cu cine sa il lase" mi se pare din start o scuza lamentabila. Mai ales ca, de cele mai multe ori, prin magazine dai de familioane complete: mama, tata si copilul. Eu pot sa inteleg ca e bine sa il implici pe cel mic in toate activitatile familiei, ca orice moment petrecut alaturi de el e important, dar a-ti aduce plodul langa adevarate bombe biologice (ganditi-va ca nu toata lumea care vine la cumparaturi are in buzunar biletul de analize la zi) tine strict de educatie. Nici nu mai vorbesc aici de infernul pe care il creezi in magazin. Mi s-a intamplat sa plec acasa not totally functional (adicatelea surda de-o ureche) din cauza tancilor ce mi-au urlat in cap. In alte tari sunt locuri unde accesul iti este permis cu plodul si altele unde nu ai voie. Cred ca la noi cel care ar propune sa se delimiteze spatiile ar fi din start LINSAT. Sau inchis intr-o cusca antifonata in genul celor inventate in baruri pentru nefumatori.

Hardest job ever!

Sunt franta...meseria de dadaca e cea mai grea pe care am avut-o pana acum! Bebelusii astia dorm vreodata??? Citeam postarile trecute si nu puteam sa nu ma gandesc frateee...ce de timp aveam...s-o fi intamplat in vreo viata anterioara;)) in alta ordine de idei nepotica mea e tare pricinoasa: plange cand e schimbata, plange cand e foame, plange cand face baita, plange cand...dar in fine..ati inteles ideea...in rest e fata de treaba, iti vine sa o mananci de drag in putinele momente cand isi trage rasuflarea intre doua reprize de plans:P lesne de inteles ca si postul acesta se desfasoara intr-un moment de respiro. Cum astea nu sunt lungi postul meu trebuie sa fie cat mai scurt. Revin.S-a dat alarma!


PS: Celor care isi doresc copii le urez succese:)) inainte dar mai ales dupa nastere!

You can call me auntie!

Am o nepotica de luni:) S-a nascut exact cand prin spitale nu mai misunau doctori, ci grevisti:P ...de acum incolo sunt AUNTIE pentru o gagaleata de 3,080 si 50 de centimetri! Sa-mi traiasca:)

Program de weekend

Sunt la cura de filme. In ultimele zile am dat de ceva pelicule bune pe tv. Aviz amatorilor care se plang ca nu mai e nimic de vazut pe micul ecran. Dar sa nu deviem. Am reusit sa vad in mai putin de 48 de ore: Lista lui Schindler ( pe care nu am reusit nici de data asta insa sa il prind de la inceput) si Why I Wore Lipstick to My Mastectomy. Primul e un all time clasic fara a avea nevoie de niciun fel de prezentare. Al doilea are un nume traznit si cred ca este singurul film pe care l-am vazut comic si totusi tragic in egala masura. Daca ati urmarit seria Scrubs inseamna ca o stiti si pe actrita care joaca rolul principala in pelicula asta: Sarah Chalke si, cel putin partial, v-ati putea face o idee despre ce va asteapta. Cum mie nu-mi place neam ca cineva sa imi povesteasca prea multe despre un film, n-o sa ma apuc tocmai eu sa fac un ditamai sinopsisul aici. O sa spun doar ca daca vreti sa vedeti filmul trebuie sa stati cu servetele pe aproape. Fara doar si poate veti da ceva apa la soricei. Asta nu inseamna insa ca pelicula trebuie etichetata drept siropoasa pentru ca nu e deloc asa. E in schimb una dintre lectiile acelea de viata pe care un scenarist a fost suficient de destept sa o ambaleze atat de frumos incat sa nu o poti respinge sub niciun chip. Pentru cei care cauta un film din care sa ramai cu ceva la final Why I Wore Lipstick to My Mastectomy e cu adevarat un must pe lista de vizionare. Si cu asta cred ca am spus suficient. Va las pentru ca mi s-au facut floricele. Incep inca un maraton de filme:D

True Blood addict

S-a dus si seria asta. Am devorat aseara ultimele trei episoade din True Blood, seria 2. Tristete maxima insa acum. Ce ma fac eu pana apare 3-ul??? Cineva mi-a recomandat sa umplu pauza cu niste Twilight, alta poveste tot cu vampiri drept personaje principale. Sincer din ce am vazut pe youtube mi se pare un fel de True Blood pentru adolescenti. Dar in lipsa de altceva oi ajunge si devoratoare de Amurg. Cred ca trec direct la carti de data asta.
Oricum apreciez respectul de care HBO Romania da dovada fata de publicul sau. In timp ce in alte tari s-a facut o mega promovare pentru seria 2 din True Blood la noi nimic. Unde mai pui ca in State oamenii au vazut aproape toata seria pe micile ecrane iar noi habar nu avem cand or incepe sa o difuzeze macar. Banii nostri nu au serie probabil.